Iubirile de altadata

    02/15/2017

    Fiecare din noi suntem obisnuiți să tratam dragostea diferit in perioade diferite. Simtim fluturi in adolescenta, pasiuni puternice la 20, atasament si loialitate in casatorii, etc. Uneori spunem ca iubim sau doar vrem sa posedam, adesea lipim la loc bucatile de suflet dupa dezamagiri dureroase, devenim imuni si egoisti. In asa fel din “omul viselor mele”, barbatii se transforma in “kazioli”, iar femeile in “suki” (limbaj specific Republicii Moldova care nu e considerat obscen). Iar asta e dilema ultimelor 2-3 decenii peste tot in lume.

    Dar dragostea nu a fost la fel acum aproape un veac. Dragostea a fost imposibila, interzisa si furata. Vreau sa va impartasesc o istorie.

    Ana avea 21 de ani când pe neprins de veste maic’sa o anuntase ca venise timpul sa se duca la casa ei si sa-si faca propria familie. Cand fetele ajungeau la varsta asta, parintii mereu isi faceau griji de soarta lor, ca nu cumva sa ramana la parinti pentru tot restul vietii.

    In 3 zile aranjamentul a fost facut. Intrebarea “daca iti place Petrea sau daca accepti sa te mariti cu acest barbat” nu a fost pusa.

    Fara intalniri, pasiuni si tinut de mana, fara primul sarut peste portita si planuri de viitor, nunta a fost jucată repede, cu tradiții, colaci si buchet de romanițe. Ea purta o rochie simpla, alba cu volanase cusute la repezeala si bocanci grosi mai putin asortati cu albul rochiei, deoarece era toamna tarzie, iar drumurile erau pline de noroi.  Petrea zambea linistit.

    Ana abia de il stia pe acest tanar nu prea inalt, dar chipes. Il vazuse de cateva ori prin sat, pe la hora, de rand cu alti baieti, dar nu vorbisera niciodata. Cu tot cu zestrea ei de la parinti si cu agrafele pentru parul lung, mireasa s-a mutat in aceasi casa si in acelas pat cu un barbat aproape necunoscut.

    Crezuse ca zambetul si buna lui dispozitie fusesera doar o masca in ziua nuntii. Se bucura ca pana si dupa luni de casnicie, surasul si firea lui blanda erau tot acolo. Poate fusese o coincidenta, sau poate asa ii fusese destinul, dar Ana era fericita alaturi de strainul ei sot, care devenise cel mai apropiat si mai drag om.

    Dar fericirea nu este o constanta, ci mai degraba o variabila. Cel de-al doilea razboi mondial nu crutase nici meleagurile lor. Petrea a fost inrolat. Cateva luni mai tarziu, Ana si-a vazut pentru ultima data sotul. Ii ramase micuta Maria ca si dovada a iubirii si dorului. Urmau vremuri si mai grele, caci razboiul nu fusese ultimul necaz abatut asupra Basarabiei.

    Ca si incheiere vreau sa va reamintesc citatul rostit recent de actrita Meryl Strep: “If you have a broken heart, make art” si nu incetati sa credeti in iubire. Ea de fapt este peste tot, noi insa suntem uneori prea saraci cu duhul ca sa o remarcam.

     

  • What’s going on

    If you are reading this blog post you’ve probably seen some of my previous articles here and since October 2016 no sign from me. I’m okay my dear reader, I’m fine, just facing new…

    01/31/2017
  • Vintage dress American vintage store castle park

    Shopping in LA Vintage Stores (Part 1)

    [EN] Hi beautifies! Speaking of fall wardrobe, this week I was searching for something different. A friend of mine recommended to me 2 vintage stores located on Ventura Blvd. So, if you wanna go…

    10/25/2016
  • How I learned to speak four languages

    Bună dragilor, În ultimele luni am fost des întrebată “How many languages do you speak?” Fără modestie vă zic că alte limbi decât cea maternă,  de exemplu franceza, engleza, rusa îmi sunt de mare…

    10/06/2016
  • Bomber Forever 21 (under $40)

    “I need a bomber, bomber”

    [EN] Hi beauties! The fall is upon us, officially! Even if in Los Angeles is still so hot outside, in the night you’ll need a jacket, blazer, cardigan or something like that.  So, this…

    09/27/2016
  • Los Angeles

    Seduce me

    [EN] Initially I thought I would like to show you one of my favorites jumpsuits, perfect to wear when I need to be more confident than usually. But related to this post, I prefer…

    09/21/2016
  • 14360277_1283188375080413_814110503_o

    Not all who wander are lost

    [RO] Imi iau haina din cui și ies brusc din casă. Cumpăr o cafea de la colț și hoinăresc pe străzile familiare din Chișinău.  Mă întreb cât de mult curaj am ca să las…

    09/16/2016